NATURAVIT SUNATOARE 1,20GR*20DZ

Ceai de sunatoare, 20 plicuri, Naturavit

Descriere:

Sunatoarea este o planta perena de pana la 120 cm inaltime, cu o tulpina tetraedrica, usor ramificata in partea superioara. Frunzele sale sunt opuse, intregi, invelitoare de tulpina, alungite-ovate, lungi de 6 pana la 10 cm, cu numeroase glande translucide. Partea inferioara a frunzelor este cenusie. Florile galbene cu diametrul de pana la 8 cm sunt situate individual sau 3-5 la capetele ramurilor.

Sunatoarea este larg folosita si acum in Europa ca planta medicinala, in remedii de casa si preparate farmaceutice. Un sondaj efectuat printre medici in 1938 de catre un medic german – Dr. Gerhard Madaus, a revelat faptul ca preparatele din sunatoare erau folosite in cazul anumitor stari nervoase, si in cazul unor probleme cauzate de „eforturi intelectuale excesive”; erau folosite de asemenea si in cazul unor nevroze, oboseala generala si insomnie.

In prezent, sunatoarea este folosita in mod special pentru tratarea formelor usoare de depresie (atat pe continentul american, cat si in unele tari din Europa), dar exista si studii indreptate catre evaluarea efectului sau asupra altor afectiuni, cum ar fi SIDA, diverse forme de cancer, alcoolism, epilepsie, psoriazis, artrita reumatoida, ulcer, cosmaruri la copii etc.

Daca in traditia romaneasca, sunatoarea a fost folosita in principal in gastrite hiperacide, ulcer gastric, hepatite, colite, colecistite, dischinezie biliara, enterocolite cronice, arsuri, rani etc., cu toate acestea, si in Romania, o atentie din ce in ce mai mare – mai ales in ultimii ani – este data sunatorii din perspectiva ameliorarii simptomelor depresiei nervoase.

Medicina populara ii acorda credit ca balsamic antiinflamator al cailor bronsice si genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant in tratamentul gingivitelor, arsurilor. In medicina populara drogul este folosit si ca antidiareic (datorita continutului in taninuri), ca diuretic (datorita flavonoidelor), impotriva urinarilor nocturne, reumatismului si gutei.

Insusirile terapeutice ale partilor superioare ale plantei sunt asigurate de complexul de principii active pe care le contine planta, unde componentul principal il constituie hipericina, alaturi de o serie de izomeri, rezine, tanin, flavonozide (hiperozida, cvercitozida, rutozida), acizii cafeic si clorogenic, carotenoide provenite din petale, in special luteina, violaxantina, luteoxantina, cis-trollixantina, trollicrom.

Ele diminueaza sau inlatura spasmele sau contracturile involuntare ale muschilor aflati in structura viscerala; taninurile asigura precipitarea proteinelor din lumenul intestinal, producand o actiune hemostatica locala; favorizeaza procesul de epitelizare grabind vindecarea ranilor; determina o marire a lumenului vascular prin relaxarea musculaturii netede a vaselor, realizand o crestere a fluxului sanguin in teritoriul respectiv; provoaca scaderea tensiunii arteriale; favorizeaza diminuarea si inlaturarea inflamatiilor; favorizeaza secretia de bila; diminueaza procesele inflamatorii hepatice cronice si pe cele intestinale; au proprietatea de a distruge microorganismele ce se gasesc pe mucoasa gastrointestinala sau pe tegument; intern, actioneaza eficient impotriva putrefactiilor din intestinul gros; actioneaza bacteriostatic, bactericid, antivirotic, antifungic; amelioreaza sau inlatura starile depresive, fiind indicata in tratarea depresiilor simptomatice si reactive, depresiilor nevrotice, distoniei vegetative, sindromului psihovegetativ, in enuresis, pavor nocturn la copii.

Compozitie:

• Iarba de sunatoare (Herba Hyperici).

Beneficii si Indicatii:

Beneficii:

• Ajuta la mentinerea sanatatii aparatului gastrointestinal
• Sustine functionarea normala a ficatului
• Contribuie la o relaxare optima si mentinerea bunei dispozitii
• Combate depresia si anxietatea
• Amelioreaza durerile de ureche cauzate de otite
• Elimina retentia de apa si insomniile.

Indicatii:

• uz intern: anxietate, depresie, insomnie, nervozitate, gastrita, ulcer gastro-duodenal, hepatita diskinezie biliara (functionarea defectuoasa a vezicii biliare), enterocolita, tulburari de menopauza, inflamatii ale pielii
• uz extern: arsuri, rani.

Precautii, atentionari si sfaturi:

Reactii adverse:
Ceaiul de sunatoare baut in exces poate provoca:

• Dureri pe traiectul nervilor periferici.
• Poate sa determine fotosensibilitate
• La unele persoane este posibil sa prezinte anumite eruptii pe piele.
• Toate aceste efecte adverse nu reprezinta o boala, acestea disparand odata ce se renunta la consumul de ceai de sunatoare.

Contraindicatii:

• Persoanele care iau anticoagulante orale, antidiabetice, hipertensoare, contraceptive orale, antiasmatice sau medicamente pentru scaderea colesterolului trebuie sa ceara sfatul unui medic inainte de a consuma ceai de sunatoare.
• Nu este recomandata nici femeilor insarcinate sau copiilor sub 14 ani, pentru ca nu se cunosc eventualele efecte adverse care ar putea aparea in cazul lor.
• Persoanele care au probleme si boli digestive, pentru ca sunatoarea, la nivel intern stimuleaza secretia si excretia de bila si poate avea un efect diuretic puternic si sa deregleze tranzitul intestinal.

Sfaturi:

• A nu se administra continuu o perioada mai lunga de 3 luni.
• Daca aveti in continuare nevoie de acest ceai, puteti relua administrarea dupa o pauza de o luna.

Conditii de pastrare: la loc uscat si la temperatura mediului ambient

Mod de preparare si consum:

Uz intern:

• infuzie dintr-un plic la 250 ml apa clocotita;
• se acopera si se lasa 10 - 15 minute.
• Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi.

Uz extern:

• infuzie concentrata din 2 - 3 plicuri la 100 ml de apa clocotita
• se acopera; se lasa 15 - 20 minute.
• inmoaie compresele in infuzie, aplica pe fata, pe gat, decolteu sau pe alte zone cu piele uscata si lasa sa actioneze 20 de minute.

Ceaiul mai poate fi administrat si in ameliorarea disconfortului cauzat de venele hemoroidale. Procedura este recomandata in cazul modificarilor inflamatorii insotite de senzatii de arsura si mancarimi la pacientii care au hemoroizi.
Mai exact, la nivelul mucoasei anale se realizeaza spalaturi locale sau bai de sezut, de 2 - 3ori pe zi.